Emotie de toamna

By Vios

noiembrie 11, 2017 Ganduri No comments

Astazi, chiar daca afara era o zi superba de toamna, m-am simtit destul de incomod in propria mea persoana. Simteam parca ca eram in locuri straine, ca nu-mi gaseam locul, chiar daca constientizam realitatea.

Cu totii trecem prin stari diferite, cu totii avem dezamagiri, emotii si trairi extreme. Astazi, mergand catre casa, am simtit ca ma detasaez parca de propriul corp, vrand cumva sa evadez in locuri fara nume.

Justificarea starii mele bizare, daca trebuie sa fie vreo justificare, nu tine de vreo suparare, insa am simtit o desartaciune imensa. Gandindu-ma la mine, stiu, ca dincolo de aparente, am anumite simtaminte, nemultumiri si dezamagiri, insa, cateodata, cum a fost si azi cazul, nu pot sa mi le infranez.

M-am simtit straina in propriul corp si inutila, senzatie ce nu-mi face bine deloc. Nu-mi place sa fiu tacuta si nervoasa in acelasi timp, dar asa pot sa-mi exteriorizez aceasta stare proasta.

Imi pare rau ca in aceasta zi superba de mijloc de noiembrie nu am putut sa ma bucur din plin de natura binevoitoare, de covorul galben de frunze ce fosnea discret sub talpile mele,

De ce nu pot trece cu usurinta peste aceste momente? De ce trebuie sa gandesc mai departe? Despicatul firului in patru il uitasem, dar se pare ca am recapatat acest obicei, deloc benefic mie.

Poate ar fi mai bine sa o consider o emotie de toamna, o adiere usoara in noianul de frunze galbene rasfirate pe asfalt.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.